Dr. Mariana Olingheru
Medic specialist Medicină de Familie
Cancerul este cea de-a doua cauză de mortalitate în țările Uniunii Europene, pe primul loc fiind situate bolile cardiovasculare. Cancerul de colon ocupă locul 2 ca frecvență în rândul cancerelor, după cancerul bronhopulmonar la bărbați și cancerul de sân la femei. În România, se înregistrează peste 15 000 de cazuri noi pe an. Mortalitatea prin cancer în România este crescută datorită diagnosticului tardiv al acestei maladii. Depistarea precoce prin programe de screening poate salva mii de vieți.
Cancerul colorectal se dezvoltă lent, în ani de zile
Cancerul colorectal este o tumoare care începe în colon sau în rect prin dezvoltarea necontrolată a celulelor din stratul intern al mucoasei. Transformarea cancerigenă a celulelor se produce lent, în ani de zile.
În 90% din cazuri, cancerul colorectal apare la nivelul unor formațiuni precanceroase: polipi adenomatoși.
Polipii colorectali se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani (10-15 ani). Doar o parte dintre aceștia suferă o transformare cancerigenă, proces care se realizează într-un interval de 3-5 ani.
Cancerul nu are o cauză unică
Pentru cancere, în general, nu există o singură cauză ci un cumul de factori oncogenici de natură fizică sau chimică care în doze mici, acționează asupra organismului timp îndelungat. De aceea, prevenția cancerului se poate realiza prin măsuri care privesc modul de viață sănătos, pe termen lung. O treime din cancere pot fi evitată printr-o alimentație corectă. Conform medicinii psihosomatice, nu trebuie neglijat nici rolul factorilor emoționali în declanșarea unui cancer: conflictele nerezolvate, lipsa iertării, tristețea, șocurile emoționale trăite în singurătate.
Referitor la cancerul de colon, s-a constat că jumătate din cazuri sunt legate de alimentația greșită și excesul ponderal. Conform Ghidului de practică ESMO (European Society for Medical Oncology) nu există o moștenire genetică a acestui tip de cancer, doar 20 % din cancerele colorectale apar în context familial și mai puțin de jumătate din acestea se datorează unor boli ereditare (mai puțin de 10% din cancerele colorectale), restul fiind cauzate de factori de mediu comuni.
Franz Alexander, fondatorul medicinii psihosomatice, descrie că afecțiunile intestinului gros (organ cu funcții de eliminare) sunt legate de sentimentele posesive, de tendința de a da și de a reține, de sentimente de respingere și suspiciune dar și de pulsiuni ostile (a ataca, a murdări). În constipația cronică psihogenă sentimentul de suspiciune sau lipsă încrederii în ceilalți, sentimentul de a fi respins și neiubit sunt constant întâlnite.
Principalii factori de risc pentru cancerul colorectal
- Îmbătrânirea: riscul de cancer crește cu înaintarea în vârstă
- Alimentația greșită: lipsa fibrelor, excesul de grăsimi saturate, excesul de fier, proteine și nitrați din carne, nitrozaminele (din mezeluri, prăjeli), excesul de alcool, alimente poluate radioactiv, modificate genetic sau conservate cu aditivi, unele tehnici gastronomice (prepararea la temperaturi înalte, cuptorul cu microunde, teflonul) etc.
- Sedentarismul: lipsa activității fizice crește riscul de cancer
- Constipația cronică: cancerul de colon este „boala intestinului leneș”
- Obezitatea: crește riscul de cancer prin starea proinflamatorie generată și prin prezența unor factori oncogeni (IGF insulin like growth factor)
- Fumatul: colonul este unul din organele grav afectate de fumat (favorizează dezvoltarea polipilor)
- Afectarea florei intestinale - studii recente au arătat că toți pacienții cu cancer colorectal au flora intestinală modificată; analiza microbiomului ar putea fi în viitor un test predictiv valoros
- Istoricul familial și personal de cancer colorectal, polipi adenomatoși, alte cancere
Cum se manifestă cancerul de colon și cel rectal?
Cancerul colorectal este de obicei asimptomatic până în fazele avansate.
Simptomele alarmante care trebuie să trimită pacientul de urgență la medic sunt următoarele:
- Sângerări rectale, sânge în scaun (roșu deschis sau negru)
- Modificarea formei sau consistenței scaunului (scaun creionat)
- Alternanța diaree-constipație, disconfort la defecație
- Necesitatea urgentă de a merge la toaletă fără eliminarea scaunului
- Dureri abdominale, balonare cronică, ce nu cedează la tratamentul simptomatic și modificările corecte în dietă
- Oboseala persistentă
- Scădere inexplicabilă în greutate fără regim de slăbire sau altă cauză aparentă
Cancerul colorectal poate fi prevenit
Prevenția primară a cancerului de colon poate fi realizată printr-un mod de viață sănătos, respectiv prin alimentație corectă (calitativ și cantitativ), activitate fizică zilnică, fără fumat și exces de alcool, o gândire pozitivă.
Depistarea precoce a polipilor este cea mai puternică armă pentru prevenirea cancerului colorectal.
Reguli de aur pentru prevenirea cancerului colorectal
- Alimentație corectă: alimente naturale, nerafinate, neaditivate și nemodificate genetic, aport optim de fibre și alți micronutrienți prin consum crescut de legume (în special fasole, varză, broccoli, conopidă), fructe, cereale integrale și semințe; alimentele vegetale fermentate (murături) sunt benefice pentru flora intestinală normală.
- Evitarea consumului de carne roșie, grăsimi saturate, prăjeli, afumături, mezeluri și zahăr
- Mișcarea: s-a dovedit științific ca mișcarea previne apariția cancerului colorectal și îmbunătățește prognosticul pacienților deja diagnosticați cu această boală.
- Menținerea greutății corporale normale.
- Evitarea excesului de alcool și renunțarea la fumat.
- Aport optim de vitamina D: studiile au arătat că Vitamina D reduce riscul de cancer colorectal și îmbunătățește prognosticul la pacienții diagnosticați.
- Viața moral spirituală: rezolvarea conflictelor, iertarea totală, eliminarea sentimentelor negative.
Dacă sunt diagnosticate la timp, 9 din 10 cazuri pot fi vindecate
Conform declarațiilor dr. Serge Haan, profesor la Universitatea din Luxemburg, dacă sunt diagnosticate la timp, 9 din 10 cazuri de cancer colorectal pot fi vindecate. Din păcate, lipsa simptomelor aduce pacienții cu cancer de colon foarte rar la medic într-un stadiu vindecabil (stadiul 0 sau I). Simptomele apar târziu (stadiul III-IV) și pot fi nespecifice.
Screening-ul poate salva mii de vieți
Screening înseamnă efectuarea unor teste sau investigații la pacienții fără simptome, pentru depistarea precoce a unor boli.
Programele de screening pentru cancerul colorectal contribuie la descoperirea leziunilor precanceroase (polipi adenomatoși) și la diagnosticarea cancerului în stadii incipiente. Se estimează că participarea la programele naționale de screening poate reduce mortalitatea specifică prin cancer colorectal cu 20%.
În România, cancerul colorectal este diagnosticat tardiv. Mii de vieți pot fi salvate prin efectuarea testelor screening. Costurile acestor teste și ale tratamentului în primele stadii de boală sunt mult mai mici comparativ cu cele ale îngrijirii bolnavilor diagnosticați tardiv cu cancer colorectal. Extirparea unui polip descoperit în timpul unui screening este mai puțin costisitoare decât tratarea cancerului colorectal avansat și mai presus de costuri - poate salva viața.
Ce teste trebuie efectuate pentru depistarea precoce a cancerului colorectal?
Programul de screening include de obicei un test pentru sângerări oculte în fecale (FOBT) care se face anual și o colonoscopie de confirmare dacă testul este pozitiv. Se recomandă testarea tuturor persoanelor cu vârsta peste 50 de ani și a persoanelor peste 40 de ani care au mai mulți factori de risc.
Testul pentru sângerări oculte în fecale (FOBT) este un test simplu, nu necesită pregătire prealabilă, este relativ ieftin și trebuie efectuat anual. Testul constă în prelevarea unei probe de materii fecale care vor fi testate pentru sângerări ce nu sunt vizibile cu ochiul liber. În cazul în care rezultatul testului este pozitiv este recomandată efectuarea colonoscopiei pentru depistarea sursei sângerării. Deși nu poate detecta leziunile precanceroase, testul pentru sângerări oculte în fecale este un test valoros pentru depistarea precoce a cancerului colorectal la persoanele care nu prezintă simptome.
Colonoscopia este recomandată pentru depistarea cancerului colorectal la fiecare 10 ani, după vârsta de 50 de ani, la toți indivizii cu risc mediu de a dezvolta aceasta boală. Pentru pacienții cu risc ridicat de cancer colorectal, medicul gastroenterolog va stabili momentul optim pentru începerea screeningului și intervalul dintre examinări.
