Afecțiuni Afecțiuni

Analize medicale explicate cu machete Tussodep

Dr. Mariana Olingheru
de Dr. Mariana Olingheru
Medic specialist Medicină de Familie, Specialist în Fitoterapie și Apiterapie | 29 Aug. 2024
Analize medicale explicate cu machete Tussodep

Datele statistice disponibile în prezent arată că în România au loc anual un număr de aproximativ 60.000 – 70.000 de accidente vasculare cerebrale. Dintre acestea, aproximativ 55.000 sunt accidente vasculare cerebrale ischemice, iar restul sunt AVC hemoragice.

Poate fi prevenit accidentul vascular cerebral (AVC)?

Conform World Federation of Neurology și World Stroke Organization, prima metodă de tratare a accidentului vascular cerebral este prevenția lui. Prevenția presupune în primul rând conștientizarea factorilor de risc care duc la un accident vascular cerebral (AVC) și combaterea acestora. Un alt aspect foarte important al prevenției este recunoașterea precoce a accidentului vascular cerebral. Tratarea AVC-ului depinde în mod critic de recunoașterea simptomelor în momentul în care acesta este pe cale de a avea loc și de rapiditatea cu care pacientul ajunge la spital.

Care este riscul tău de a dezvolta un AVC?

Primul pas este să conștientizezi factorii de risc și să te adresezi unui specialist pentru testare și evaluare.

Conform Studiului INTERSTROKE, efectuat pe un număr de 13.447 de cazuri de AVC între anii 2007-2015, în 32 de țări, peste 91% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt produse de: hipertensiune arterială (47,9%), sedentarism (35%), apolipoproteinele B sau A1 (26,8%), alimentație necorespunzătoare (23,2%), exces ponderal (18,6%), fumat (12,4%), factori psiho-sociali (17,4%), consumul de alcool excesiv (5,8%) și diabet (3,9%).

Controlul acestor factori de risc îți reduce riscul de apariție a unui AVC.

Ce parametri trebuie monitorizați pentru prevenirea unui AVC?

Monitorizarea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac este esențială, cu ajutorul tensiometrelor medicale cu EKG sau cu un smartwatch. De asemenea, păstrați o greutate optimă, evitați statul prelungit pe scaun (10 minute dintr-o oră ridicați-vă și mergeți), evitați fumatul și alcoolul.

Teste de laborator recomandate: profilul lipidic, glicemie (ideal și hemoglobina glicozilata), markeri de inflamație cronică (proteina C reactivă, VSH, fibrinogen) și, foarte important, Lipoproteina (a).

Lipoproteina (a), Lp (a), este o mică proteină care, atunci când atinge niveluri foarte mari în sânge, accelerează formarea de placă ateromatoasă periculoasă și tromboză, blocând, astfel, arterele.

Lp (a) este un factor de risc independent dovedit pentru bolile cardiovasculare aterosclerotice, pentru infarctul miocardic la persoanele tinere și pentru AVC.  

Se recomandă testarea Lp (a) o singură dată în viață, deoarece valoarea ei este determinată genetic, adică este un factor de risc moștenit din familie.

Dr. Mariana Olingheru
Dr. Mariana Olingheru
Medic specialist Medicină de Familie, Specialist în Fitoterapie și Apiterapie

Comunități